Avântul șoimului
Extinde-ți orizontul dincolo de limitele tale, acționând unitar și în armonie cu propriile idei, aspirații și convingeri.
Înzestrați cu un simt fantastic de orientare, conștienți de puterile lor, liderii pornesc cu mult curaj și avânt în călătoria spre îndeplinirea țelurilor propuse, lovindu-se deseori de dificultăți. Dar nu bat niciodată în retragere. Și nu se lasă niciodată influențați în hotărârile lor de nimeni și de nimic. Ci gonesc înainte fără frică, pândindu-și neîncetat clipa de glorie. Iar atunci când ținta lor se arată la orizont, se năpustesc ca șoimii, cu putere și rapiditate, asupra ei.
Pentru oamenii dârzi și hotărâți, serioși și muncitori, nu există decât un singur sens de mers, o singură cale de urmat, numai înainte ! Mereu înainte ! De aceea reușesc să înhațe oportunitățile ce se ivesc în calea vieții lor, de aceea reușesc să-și atingă întotdeauna obiectivele propuse.
Acțiunile tale coincid sub forma unei situații care se contestă și a unui angajament care se depășește prin încercarea de a manipula o realitate care nu este cunoscută cu exactitate?
Cu un an înainte să reușească traversarea Groenlandei pe schiuri, pornind de la țărmul cel mai inabordabil, Fridtjof Nansen și-a publicat în diverse reviste planul. Toți exploratorii precedenți dăduseră greș, el însă avea credința nestrămutată că va reuși. Planul său a stârnit multe comentarii din partea adversarilor expediției, neîncrezători și suspicioși, care țineau cu tot dinadinsul să-i arate că este aproape imposibil de realizat, și că ar fi mai bine să-și pregătească mai degrabă un plan de retragere.
Nu poți să zbori dacă nu dai din aripi. Nansen le-a răspuns cu convingere celor care au încercat să-l descurajeze: „Calea de retragere este un obstacol primejdios pentru cine urmărește să-și atingă țelul, deoarece pentru îndeplinirea sarcinii propuse trebuie să dai tot ce poți, nu să pierzi timp prețios, uitându-te înapoi, când totul este să privești numai înainte. ”
Cum și cât de bine îți poți controla direcția de mers în limitele normale ale raportului dintre ceea ce este prim în sine și ceea ce este prim pentru tine?
Măsoară-ți forțele înainte să pornești într-o călătorie fără precedent. Ceea ce este prim în sine, acea realitate pe care nu o poți accepta drept garanție a datoriei de a continua cele începute cu bine, are ca prim considerent în toate acțiunile o trăsătură a situației care se modifică prin liberul arbitru al omului.
Iar ceea ce este prim pentru tine are legătură cu acea cultură a compromisului făcut cu convingerea că vei învinge ceea ce ți se întâmplă în defavoarea ta, ca pe o lecție utilă de viață.
Liderii ambițioși știu să se impună și merg întotdeauna până la capătul alegerilor lor. Cu admirabila filozofie a omului care nu crede nimic cu neputință, atâta timp cât pulsează de înflăcărare și curaj, făcând totul cu pasiune, Nansen și-a ascultat ființa interioară și a pornit, pe propriile „aripi”, în călătoria în care nimeni nu-i dădea prea multe șanse de izbândă. Ceea ce pentru majoritatea oamenilor părea mai mult un motiv de îngrijorare, o curată tentativă de sinucidere, pentru el, cel cu spirit de vânător și dorință mare de a câștiga, nu era decât o provocare, un prilej de a cunoaște lumea și de a-și măsura forțele.
Fiind un om cu o voință de neclintit, care privește pericolul ca pe un adversar într-un duel, Nansen și-a estimat toate șansele pe care le avea, și-a socotit în avans toate situațiile în care va fi pus, și a pornit în întâmpinarea primejdiei tăindu-și toate căile de retragere. Deplin conștient de riscul la care se expune el a mers înainte motivat de credința sinceră că va reuși și că astfel se va răspândi vestea despre el într-un fel care să-l facă memorabil.
Motivul unei lungi călătorii văzută ca și condiție permanentă a libertății de gândire și acțiune, are ca background acea trăsătură a situației de viață care se modifică o dată cu sfârșitul zonei tale de confort.
Nansen a posedat arta conducerii, controlând tot timpul direcția în care s-a îndreptat, evoluând încet, dar sigur, spre propria lui măreție. A avut curaj din plin, dar pe lângă curaj a mai avut tenacitate și o voință de neînfrânt, era o forță căreia nimic nu-i stătea în cale. S-a concentrat la maximum la ceea ce a avut de făcut demonstrând că prin voință totul este posibil. Și nu numai atât. Și-a stabilit în permanență scopuri noi, pornind spre noi destinații, experimentând astfel noi provocări și noi dificultăți. Iată materialul din care este făcut un lider puternic.
Avântul șoimului
Dacă Nansen ar mai fi trăit, probabil ne-ar fi dat următorul sfat: „Desfaceți-vă aripile și zburați să vă îndepliniți țelurile. Nu vă temeți de nimic. Fiți curajoși să zburați cât mai sus după ce ați învățat să dați din aripi. Iar aidoma unui stol de păsări călătoare care-și urmează surata cea mai experimentată și care se înalță prima în zbor, veți deveni călăuză pentru cei pe care-i conduceți. ”
Dacă vrei ca leadershipul tău să capete valoare, învață de la Nansen: extinde-ți orizontul dincolo de limitele tale, acționând unitar și în armonie cu propriile idei, aspirații și convingeri.
