Măreția spirituală

Învață să construiești o viziune cu efect de rezonanță, în care percepția despre celălalt devine un demers empatic, capabil să ofere relevanță vieții.

Urmă un moment de tăcere aproape deplină, întrerupt doar de zgomotul de fond al elicopterului și de vibrația accentuată a acestuia. Se uitau unul la celălalt, între ei plutind un sentiment profund de empatie. Soldatul rănit, proaspăt eliberat din lagărul vietnamez, încercă să comunice impresia sa colonelului Cal Rhodes, și să-i spună un cuvânt binevoitor care putea fi și sincer:

- Ce mult ma bucur să te văd... Fiul tău, Frank, s-a îmbolnăvit foarte grav. Am încercat să-l ajutăm...dar... a murit.

La aflarea acestei vești zdrobitoare, pe care nu voia s-o creadă posibilă, trupul colonelului Cal Rhodes fu străbătut de un fior de durere, din tălpi până-n creștet. Mâhnirea lui era atat de mare încât îl ardea în suflet ca un fier înroșit.

Experiența ta de viață coincide cu gestul de a da „înainte” sau „înapoi” ceasul cumpenei grele, ca formă de revelație a inevitabilității sorții și a greutății iertării?

Soldatul îl privi intens în ochi pe colonel, cu o privire în care i se citea o emoție profundă. Încuviință trist din cap. Ochii săi, plini de-o inocență covârșitoare, păreau a cere îndurare și iertare. Apoi, adunându-și tot curajul și toată puterea inimii, îi spuse cu acea imensă tristețe pe care o ținea în adâncul sufletului:

- Fiul tău mi-a salvat viața în ziua aceea... mi-a salvat viața...

Cal Rhodes voia parcă să spună ceva, dar nu mai avea rost. Lăsă gândul neterminat, neputând să-și exprime emoțiile profunde de dezamăgire și suferință. Sentimentul de însingurare puse dintr-o dată stăpânire pe el. Întreaga lui lume părea că s-a prăbusit. Se simțea ca și cum nimic nu mai avea sens. Izbucni în lacrimi. Era asemenea acelui om ce a ieșit dintr-un salon iluminat feeric și s-a trezit brusc într-o beznă totală, din care nu mai putea ieși.

Importanța măreției unui moment memorabil constă în experiența de a fi implicat în el, nu în rezultatul final pe care el îl poate garanta.

Cineva spunea că slăbiciunea și puterea merg întotdeauna una lângă cealaltă - slăbiciunea vestejirii vitalității și tăria puterii pierdute. Iar ceea ce îl face pe om puternic este puterea de a merge mai departe, alegându-și alte scopuri în viață, alte idealuri care vor inclina mult balanța în favoarea lui.

Finalul filmului "Uncommon Valor (1983)" este deosebit de mișcător.

Pe aeroport, la revenirea în țară, toți soldații eliberați din lagărul din Laos au fost așteptați și îmbrățișați cu mare bucurie și lacrimi în ochi de către rudele lor. Pe Cal Rhodes îl aștepta numai soția lui. Helen îi strânse mâinile la piept cu putere, și-l sărută cu drag. Era bucuroasă să-l revadă, și mândră de el că i-a putut salva măcar pe acei prizonieri, iar dacă fiul lor nu s-ar fi îmbolnăvit și nu ar fi murit cu mult înainte de inițierea misiunii de salvare, probabil că ar fi fost și el salvat.

Iar bucuria ei a făcut minuni - i-a schimbat colonelului starea de spirit. Dintr-o dată, toate acele emoții puternice și totodată nocive pe care el le încercase cu sufletul complet și conștiința întreagă – șoc, mânie și tristețe – au disparut. S-au îmbrățișat în fața tuturor cu multă dragoste, cu multă caldură și cu multă bucurie. Viața lor reîncepea, primind un nou sens, de la capăt.

Helen Rhodes a știut să modifice inteligent percepția sotului ei, astfel încât acesta să depășească mai ușor acel moment dificil din viața lui. Ea a dat dovadă de o măreție spirituală înaltă.

Forța leadershipului tău se reflectă în imaginea și energia emoțională pe care o proiectezi asupra celor din jur, chiar și atunci când sufletul tău traversează tensiune și vulnerabilitate.

Cineva aflat într-o situație dificilă se simte bine doar dacă un om deosebit se află alături de el. Bucuria pură poate izvorî numai atunci cand starea sa de spirit se armonizează cu starea de spirit a celeilalte persoane. Helen a reușit să-i schimbe soțului ei starea de spirit fiindcă a avut o mare putere de influență asupra lui.

Tristețea și amărăciunea pot fi depășite numai dacă ai certitudinea că cineva, o persoană sinceră, plină de speranță și de încredere, îți poate aduce înapoi bucuria, acea bucurie cu totul specială care vine de undeva din adâncul sufletului și o face să dureze. Nimic nu ajută mai mult la schimbarea stării tale de spirit decat certitudinea că ești dorit de cineva. Optimismul propriu nu poate tăgădui suferința reală. Numai o persoană cu o mare putere de influență poate să îndepărteze emoțiile tale negative, o persoană empatică care îți înțelege cu adevărat sentimentele.

A-ți asuma decizia de a merge mai departe înseamnă să întorci cheia propriului trecut până când simți că mecanismul cedează, ca o ultimă rezistență a amintirilor care nu vor să fie închise.

Măreția Spirituală are o covârșitoare importanță în viața oamenilor și, de aceea, n-am vrut să pierd ocazia să vorbesc despre această calitate. Căci măreția spirituală este ingredientul principal care stă la baza unui caracter și a unui suflet bun și frumos. Ea denotă acea însuflețire totală a oamenilor - necesitatea lor interioară de a-și manifesta emoțiile, de a le descoperi pe ale celorlalți și apoi de a le schimba. Este dovadă certă că în adâncul sufletului tău există acel sâmbure colosal de umanitate, acea sclipire care te diferențiază de ceilalți oameni și care te face să radiezi numai speranță și bucurie în jurul tău.

Așa cum eterul umple spațiul dintre cer și pământ, tot asfel măreția spirituală a liderului umple prăpastia dintre tristețea și fericirea oamenilor, asigurând o continuitate a vieții lor. Piatra de temelie a succesului unui lider este dată, fără îndoială, de cea mai strălucitoare calitate a sa: măreția spirituală.

Concluzie: Măreția spirituală este puterea care trebuie să te însoțească permanent, mai ales în acele situații când ți se pare că totul este pierdut. Este puterea sufletului care îți dă elanul de a lua viața de la început ori de câte ori te prăbușești în hăul disperării.

Un caracter puternic și tenace poate depăși de unul singur situațiile critice, dar existența alături de el a unui suflet care să-l susțină și aibă încredere în el, este elementul care-l va propulsa și-l va determina să-și continue mai ușor drumul în viață.

* Notă: Uncommon Valor [1983]