Inițiatul
Oferă garanția unui nivel ridicat de performanță, aducând dovezi solide care să ateste calitatea propriei tale funcționări și evoluții pe termen lung.
Tânărul prinț Ramses, dornic să se afirme, îl rugă pe tatăl lui să-l numească conducător al oastei Memfi. Preamăritul Ramses al XII-lea, știind din propria lui experiență cât este de dificil și de riscant să conduci chiar și un singur corp de armată la o vârstă atât de fragedă, îi spuse că îi va împlini voința doar dacă va dovedi că este apt pentru exercitarea unei asemenea poziții. Într-o altă ordine de idei, tânărul Ramses urma să fie supus unui test cu adevărat serios al cărui scop era inițierea lui în tainele conducerii. Aceasta era proba de foc pe care trebuia neapărat s-o treacă, altfel nu ar fi putut ajunge căpetenie, și mai târziu, faraon.
Cu o oaste de zece mii de ostași, pregătită pentru luptă, înzestrată cu mașini de război și cu cele de trebuință unei expediții, Ramses trebuia să se îndrepte spre răsărit, în împrejurimile orașului Pi-Bailos. În același timp, Nitager, căpetenia oastei care păzea porțile Egiptului de năvălirea popoarelor asiatice, trebuia să pornească împotriva lui Ramses.
Mișcarea trupelor condusă de însuși Ramses s-a efectuat pe un drum strategic. Deși Nitager îi întinsese o cursă, el și oastea sa reușiră să iasă din încurcătură datorită curajului său chibzuit și a priceperii sale nebănuite în alegerea strategiei, datorită însuflețirii și energiei sale extraordinare, datorită spiritului său descurcăreț.
Pentru că i-a luat-o înainte lui Nitager, pentru că a izbutit să-și adune toate oștile și să le rânduiască în poziție de luptă, în întâmpinarea inamicului, Ramses fu socotit învingător. Cât de imensă i-a fost bucuria în ziua când a fost numit căpetenia oastei Memfi. Acum drumul spre glorie i se așternea în față.
Cât de abil te arăți într-o situație SPLIT între avântul spre cinstirea strălucirii unei viziuni mai durabile decât faptele tale și privilegiul de a transpune lecțiile faptelor tale într-o expresie a intenției de a săvârși marele pas spre glorie?
Dorința prințului Ramses era ca tatăl său, preamăritul faraon Ramses al XII-lea, să-l inițieze în arta militară, în activități specifice conducerii unei țări. Evident era deosebit de greu pentru cineva de vârsta lui, neavând niciun fel de experiență anterioară, să pornească într-o misiune în care șansele de reușită erau minime. Cum oare putea el să realizeze ceva ce numai cei experimentați puteau reuși? Putea oare el să-și măsoare puterile cu o căpetenie de oaste experimentată cum era Nitager? Putea oare să treacă această proba de foc prin care foarte puțini trecuseră?
Ei bine, da, a fost posibil. Și asta deoarece, cu siguranță tatăl său, faraonul Ramses al XII-lea îl pregătise psihic din timp, îl îndrumase să stea cât mai mult printre soldați, îl învățase să nu se teamă, să fie tot timpul hotărât. I-a dat mereu sfaturi prețioase în legătură cu acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în anumite situații, atenționându-l deseori la riscurile la care se poate expune.
Îl instruise să urmeze niște reguli stricte astfel încât, în viitor, când va ajunge la conducerea țării, să poată cârmui cu râvnă și înțelepciune. Niciodată preamăritul faraon nu și-ar fi trimis singurul moștenitor într-o misiune atât de riscantă, dacă acesta nu ar fi avut o pregătire prealabilă, psihică și fizică, și mai ales dacă nu ar fi avut încredere că este capabil să reușească.
Ai capacitatea să-ți examinezi faptele vieții referitoare la utilizarea imaginii de erou, încât să schimbi fundamental valoarea a ceea ce reprezinți din punct de vedere conceptual?
În mâinile unui faraon stă puterea, el are voința, el trebuie să aibă și priceperea. Preamăritul faraon Ramses al XII-lea l-a inițiat pe fiul său în timp util în tainele conducerii, învățându-l să-și valorifice calitățile înnăscute, pentru a-i fi urmaș la tron. Și numai testându-l își putea da seama dacă este sau nu pregătit să facă față viitoarelor provocări.
La rândul său, prințul Ramses, curajos și încrezător în sine, motivat de scopurile ambițioase ale tatălui său, condus de dorința de a se remarca, nerăbdător să se confrunte cu încercări pe care alții le găsesc dificile și intimidante, și sprijinindu-se pe sfaturile primite de-a lungul timpului, a trecut cu brio testul, demonstrând că este apt pentru a conduce o oaste întreagă, și pentru a-l urma la tron pe tatăl său.
Ramses a oferit garanția unui nivel ridicat de performanță, făcând dovada calității propriei sale "funcționări" și evoluții pe termen lung. El a reprezentat miezul unui concept care poate fi definit astfel: "Timpul trebuie împins dincolo de limitele temporarului ca să poți face față provocărilor tainice ale sorții".
A-ți examina faptele vieții referitoare la utilizarea imaginii de erou înseamnă să-ți maximizezi abilitățile personale prin utilizarea rezultatelor încercărilor drept o pârghie pentru a valida dovezile de necontestat ale unei cunoașteri apriorice, în încercarea de a traversa sferele de tranziție ale ascensiunii de la condiția de "marginal" la cea de "excepție de la regulă".
Valoarea pe care o obții în călătoria leadershipului depinde de sarcina pe care o inițiezi și pe care o închei cu brio fără să fii destul de experimentat în domeniu, dar îndeajuns de tenace ca să produci un efect de complementaritate a abordărilor individualismului ce compensează persistența unui underground de natură strategică.
Concluzie: Există la un moment dat o răscruce în viața unui om când trebuie să se decidă încotro o ia, și implicit în ce domeniu vrea să se inițieze. Odată luată hotărârea el trebuie să fie receptiv și interesat pentru că altfel va eșua. Nimeni nu va putea să exceleze în vreun domeniu dacă nu este apt, deschis și dacă nu posedă dorința de a excela în acel domeniu.
A începe să te inițiezi într-un domeniu, iar apoi să abandonezi, înseamnă să fii ca un pai plutind pe ape mari, să te duci încotro bate vântul, să te mulțumești cu firmiturile care ți le oferă viață și întâmplarea, în loc să-ți tai felia cea mai mare și mai sățioasă. Alegerea îți aparține !
Oferă garanția unui nivel ridicat de performanță, aducând dovezi solide care să ateste calitatea propriei tale funcționări și evoluții pe termen lung.
* Notă: Boleslaw Prus - Faraonul, Editura pentru literatura universală, 1961.





