Un leadership lipsit de strălucire

On Februarie 20, 2011, in Leadership real, by Neculai Fantanaru

Evită să te pierzi in iluzia unei realităţi care nu corespunde aşteptărilor celorlalţi.

Am ajuns la o concluzie uimitoare bazată pe realităţile existente. Şi anume, că în ziua de azi oricine ştie leadership. Oricine poate fi invitat la o conferinţă pentru a-şi exprima punctele de vedere, propria viziune şi filozofie vizavi de leadership. Nu trebuie să deţii cunoştinţe solide de leadership pentru a sustine o prezentare, ci doar un strop de inspiraţie pe ultima sută de metri, şi norocul de a fi invitat la o conferinţă.

Sala era învăluită în răceala tăcerilor, acele tăceri resemnate pe care le au spectatorii străbătuţi de deziluzii, dezamăgiri şi de sentimentul că au fost induşi în eroare. Precis în sinea lor mulţi dintre ei îşi ziceau: “mai mult nu ai ce să ceri de la el.” Căci susţinătorul prelegerii, considerat ca fiind un expert în domeniul conducerii, jongla în permanenţă cu vorbele, cu ideile şi cu interpretările sale, încercând cu mult elan şi patos să puncteze câteva elemente legate de impactul leadershipului asupra societăţii actuale – tot aşa cum un fotbalist jongează cu mingea, apoi o pasează mai departe.

Este de admirat efortul prezentatorului de a-si expune punctele de vedere. Însă sensul pe care el l-a atribuit leadershipului nu a fost deloc unul încărcat cu puternice semnificaţii, nu ascundea lucruri surprinzătoare, nu întrunea cerinţele şi aşteptările celor din public. El nu a reusit să confere prezentării sale acel aer aparte, de lucru bine făcut, pe care doar profesionistii reuşesc să-l transmită. Nu e de mirare că impresia celor prezenţi în sală a fost aceea de pustiu sterp.

Leadershipul este o chestiune de aderenţă

Era o chestiune de aderenţă: ce rămânea fixat în mintea oamenilor şi ce nu.

Dacă ar fi fost intr-adevar un expert, atunci susţinătorul prelegerii ar fi reuşit să uimească publicul prin inedit şi prin consecvenţa ideilor susţinute, tot aşa cum un pictor uimeşte privirile prin expresivitate şi plasticitate. Şi, la fel cum un pictor reuşeşte să-şi încarce creaţia cu simţiri şi cu sensuri adânci, susţinătorul prelegerii ar fi trebuit să-şi încarce prezentarea cu atâta “vrajă” încât să trezeasca în cei din public o sete nemărginită de cunoastere, înviorându-le sentimentele şi starea de spirit.

Lipsa de perspectivă, de coerenţă şi de continuitate în idei au fost cateva dintre lucrurile care i-au deranjat pe cei prezenţi în sală. Noaptea părea că se înfăşoară în jurul lor. Pretutindeni domnea o senzaţie de suspendare, liniştea uriaşă din fiecare coltişor al sălii păstra aparenţa, doar aparenţa că prezentatorul este ascultat cu mare băgare de seamă. El trecea de la o idee la alta fără a face vreo legătură între ele, fără să păstreze un anume curs al discursului, fără să dea posibilitatea nimanui să se concentreze mai bine la un anumit lucru. Fiindcă atunci când spui o mie de lucruri fără cap şi fără coadă, fără o legătură logică între ele, oamenii doar te ascultă, dar nu te şi înţeleg.

Leadershipul e o chestiune de aderenţă. Ce rămâne fixat în mintea oamenilor şi ce nu.

Experienţa nu e întotdeauna relevantă în leadership

O simplă căutare pe google mi-a confirmat bănuiala. Ei bine, susţinătorul acelei prezentări avea intr-adevar o experienţă îndelungată în câmpul muncii - asul lui din mânecă. Problema e că nu deţinea o funcţie importantă de conducere, nu publicase în întreaga lui carieră nici măcar un singur articol referitor la leadership, nu avea o carte scrisă despre leadership. Nimic, nu avea nimic palpabil care să confirme experienţa sau cunoştinţele sale în domeniul conducerii.

Nu-i de mirare că prezentarea lui a fost un eşec total, rezumată la câteva idei fantastice, precum, citez: “Pentru mine leadershipul înseamnă să fiu fericit, să fiu alături de familia mea, să mă uit la televizor ca să fiu la curent cu noutăţile şi să-mi ajut colegii de muncă” - idei corelate în cel mai ciudat mod posibil cu leadershipul.

Hai să fim cinstiţi şi să recunoaştem. Nu trebuie să deţii niciun fel de experienţă sau cunostinţe de leadership ca să spui astfel de lucruri "extraordinare". Nici nu-i de mirare că tot mai mulţi indivizi ajung să dea lecţii, să emită numeroase judecăţi şi să ofere cât mai multe opinii legate de leadership. Mai rău e că nu reuşesc să scrie niciodata nimic despre ceea ce ştiu.

Adevăraţii experţi îşi exprimă leadershipul sub formă de principii

Trebuie sa fie înţeles un lucru foarte bine. Simplul fapt că cineva deţine o experienţă practică îndelungată, nu înseamnă că are aptitudini de lider şi cunoştinţe de leadership. Clar.

Un adevărat profesionist are sute de articole, numeroase cărţi scrise pe această temă. Cum reuseste? Ei bine, el are cunostinţe solide. Ai posibilitatea să-ţi faci o idee despre ceea ce ştie, şi dacă merită sau nu să mergi la un curs susţinut de el, prin simpla accesare a blogului său personal. Dacă nu-ţi plac temele pe care el le abordează acolo, n-o să-ţi placă nici prezentările lui, fii sigur de asta.

Iar dacă nu-ţi formezi o idee despre ce anume ştie el, dacă omul nu are un blog, articole, cărţi scrise, etc, te vei risca să scoţi din buzunar câteva zeci, sau chiar sute de euro pentru a-l asculta la o conferinţă? Cineva a remarcat bine pe web: "o grămadă de specialisti apar ca ciupercile după ploaie...". Ţine cont de lucrul acesta.

Valoarea ta, ca lider, rezultă din puterea influenţei tale, care la rândul ei rezultă din principiile pe care ţi le-ai însuşit de-a lungul timpului. Iar aceste principii, la rândul lor, reflectă nivelul leadershipului tău. Cu cât ştii mai multe despre leadership, cu atât este mai probabil să susţii şi o prezentare mai energică şi mai plină de inspiraţie. Pe de altă parte, cu cât ai mai puţine cunoştinţe, cu atât prezentarea ta va fi mai searbădă, lipsită de acea scânteie capabilă să aprindă în inimile oamenilor flacăra entuziasmului.

Un leadership lipsit de strălucire desemnează acea abordare deloc orientată spre calitate, prea puţin creativă sau prea puţin dezvoltată, pe care pun accentul unii lideri în încercarea lor de a se raporta la aşteptările şi nevoile oamenilor. Desemnează ineficacitatea ansamblului lor de cunoştinţe care constituie esenţa leadershipului lor.

Oamenii te judecă dupa ceea ce eşti şi după ceea ce ştii, după felul în care îţi exprimi punctele de vedere vizavi de modul în care înţelegi şi abordezi leadershipul. Reflectează mai mult asupra punctului tău de vedere în ceea ce priveşte calitatea leadershipului tău, înainte să-l promovezi. Şi evită să te pierzi în iluzia unei realităţi care nu corespunde aşteptărilor celorlalţi.