Un suflet prins în plasa timpului

On Septembrie 27, 2011, in Leadership total, by Neculai Fantanaru

Dezvăluie oamenilor adevărata natură a caracterului tău, administrând corect calităţile pe care ei le aşteaptă de la tine.

Sfârşitul filmului „Meet Joe Black (1998)” este foarte bine realizat. Susan Parrish, fiica miliardarului William Parrish, îl priveşte pe Joe Black cum se îndepărtează în zare alături de tatăl ei. Se grăbeşte să-i ajungă din urmă. Ajunge la podul care făcea legătura cu proprietatea tatălui ei.

Şi, dintr-o dată, Joe îşi face apariţia. Era singur. Părea că nu ştia unde se află, îşi întorcea privirea în toate părţile.

Susan se apropie de el. Îl priveşte cu atenţie. Ceva nu era în regulă. O îndoială vagă, totuşi perceptibilă, îşi deschisese drum în inima ei, ducând la sporirea sentimentului de nelinişte şi incertitudine.

- Unde te-ai dus? îl întreabă ea cu o licărire de teamă în suflet.

- Nu ştiu... M-ai înţelege dacă ţi-aş spune că nu cred că voi şti niciodată?

Un alt om, se simţea, incontestabil, în Joe. Lucru care îi provoca lui Susan un fel de nostalgie după vechiul lui fel de-a fi, dorinţa de a regăsi ceea ce îndrăgise în aşa măsură la el, la personalitatea ce o reprezenta el.

Prinţul Întunericului îşi luase rămas bun de la lumea aceasta. În locul lui apăruse adevăratul Joe.

Lumina magică a lui Joe Black

Trecerea spre o nouă realitate a dus la o serie de modificări de echilibru în universul sufletesc al lui Joe Black. El se afla la graniţa nesigură dintre realităţi. Se afla într-un anume loc, fără să ştie cum a ajuns acolo. Şi nu era vina lui că nu-şi amintea nimic.

Cineva spunea că nimic nu se judecă mai fugitiv decât firea omului. Susan l-a acceptat pe adevăratul Joe în viaţa ei, datorită calităţilor lui afective şi emoţionale - însuşiri esenţiale ale caracterului său, şi fiindcă întreaga lui fiinţă radia acea căldură sufletească, tainică, acea frumuseţe interioară proprie omului care poartă în sine nu doar un farmec aparte, ci şi un anume magnetism, dublat de o mare fineţe.

Numai un om care poartă în sine germenii unui caracter bun, care răspândeşte lumina magică pe care o poartă în el însuşi - prin prezenţa sa, prin atitudinea sa, prin simţămintele sale, numai un om care radiază o aura de credibilitate, un suflu nou, prin dăruirea sinceră şi totală de sine, numai acela are şi potenţialul de se conecta la esenţa celor de lângă el, dobândind o mare înrâurire asupra lor.

Nu poţi să-i amăgeşti pe oameni cu o aură de om bun şi sincer, nu poţi să le inoculezi o imagine extraordinară despre tine, nu poţi să legi o mare prietenie cu ei dacă ai o atitudine duplicitară, dacă te îneci în falsitate, dacă îţi menţii prea multă vreme în umbră adevărata identitate şi dacă eziţi să-ţi exprimi sentimentele. Trebuie să-i învălui cu şuvoiul energiei tale pozitive, să te situezi exact la nivelul aşteptărilor lor generând o stare emoţională cât mai intensă.

După cum sângele, netratat de niciun chimist, îşi creează singur antitoxinele – tot aşa şi caracterul tău, dacă nu este alterat de niciun factor negativ, se desăvârşeşte şi îşi creează singur şansele de a se ridica la standardele şi aşteptările celorlalţi. Îţi creezi singur cele necesare pentru impactul pozitiv pe care îl vei avea în viaţa celorlalţi în funcţie de adevăratele sentimente pe care le nutreşti faţă de ei şi, respectiv, în funcţie de disponibilitatea lor de a se apropia de tine şi de a te accepta în mijlocul lor.

Frumuseţea şi puritatea interioară sunt calităţile esenţiale ale caracterului tău, sunt singurele atuuri ale personalităţii tale care îi ajută pe ceilalţi să vadă mai clar cum eşti tu cu adevărat, şi în urma unei analize atente să decidă dacă meriţi, sau nu, un plus de recunoaştere şi apreciere. Dezvăluie oamenilor adevărata natură a caracterului tău, administrând corect calităţile pe care ei le aşteaptă de la tine.

Un suflet prins în plasa timpului accentuează ideea de transformare a propriei tale persoane în funcţie de caracterul tău şi de intensitatea sentimentelor pe care le exprimi faţă de ceilalţi. Dă-le oamenilor şansa să-ţi cunoască adevărata frumuseţe interioară, dă-le timp să se adapteze la propria ta personalitate. Încearcă să petreci mai mult timp cu ei. Învaţă să-i apreciezi pentru ceea ce sunt, încearcă să ai mai multă încredere în ei.

Fii mai sincer cu tine însuţi şi îndrăzneşte să-ţi exprimi adevăratele sentimente, nu le ascunde sub o mască a aparenţelor, pentru ca ei, la rândul lor, să fie mai îndrăzneţi şi mai generoşi cu tine, şi să-ţi împărtăşească aceleaşi sentimente. Dacă vrei cu adevărat mai mult de la cineva, învaţă să dai ceva mai mult de la tine. Curaj!