Vrăjitorul (V)

On August 28, 2010, in Leadership magic, by Neculai Fantanaru

Generează un procent cât mai mare de credibilitate, pentru ca leadershipul tău să capete relevanţă datorită direcţiei deosebite dată de centrul propriei tale realităţi.

Prin improvizaţiile şi acţiunile sale deosebite şi neaşteptate, Contele de Monte Cristo şi-a atins ţelul. Ca un magician cu puteri depline, a controlat prin mijloace numai de el ştiute raţiunea duşmanilor săi care, spre disperarea lor, nu au putut desluşi cine este acel cineva sau ce este acea forţă superioară, misterioasă, care le punea în mod deliberat piedici în cale, care le dicta pe toate şi-i ţinea sub influenţa sa.

Toţii duşmanii săi au căzut într-o capcană a conspiraţiei ţesută cu multă minuţiozitate şi, ca nişte peşti prinşi în năvod, au fost incapabil să se elibereze. Ar fi trebuit să-i ţină piept contelui cu puterile lor. Ar fi trebuit să-l înfrunte şi să-i desfacă vrăjile, căutând semne şi mijloace pe care să le poată întoarce în avantajul lor. Ar fi trebuit să se apere, să se despartă cu totul de el, printr-o punte peste care să nu poată trece. Dacă ar fi reuşit acest lucru, l-ar fi putut distruge. Dar nu au reuşit.

Centrul universului oamenilor

Vrăjitorul şi-a conceput strategia cu priceperea extraordinară a unui general. Secretos, dând lumii un caracter foarte enigmatic, el a reuşit să-şi facă nevăzute intenţiile şi acţiunile, câştigând respectul şi admiraţia duşmanilor săi. Aceştia au ajuns să se bazeze în întregime pe el în ceea ce priveşte reuşita lor atât în viaţa profesională, cât şi în cea particulară. Altfel spus, vrăjitorul a ajuns în centrul universului lor.

Când faci parte din viaţa oamenilor, şi mai ales a duşmanilor tăi, nu poţi decât să fii plin de energie şi rapid în mişcări. Trebuie să fii sigur pe tine, să poţi conduce evenimentele după propria ta voinţă. Vrăjitorul era neobosit în pânda lui, iar hotărârea lui era de nezdruncinat. Ura lui era prea intensă, iar impetuoasa lui voinţa îl incita şi mai mult la acţiune, pricinuind tot multe frământări duşmanilor săi.

Pe măsură ce pătrundea mai adânc în viaţa lor, în sufletul lor plin de păcate, hain şi lacom, cu atât le perturba cursul vieţii adâncindu-le starea de suferinţă şi de nelinişte. Cufundaţi într-o nesiguranţă continuă privind soarta lor, duşmanii săi, buimăciţi, înspăimântaţi, cu nervii încinşi, trebuiau să-şi încordeze la extrem capacitatea de rezistenţă spre a nu fi covârşiţi de sentimentul de teamă.

Deşi toate evenimentele care se produceau începuseră de când şi-a făcut apariţia în peisaj contele, nimeni nu a putut pune pe seama lui toate acele întâmplări uimitoare, nebuneşti, confuze, care predispuneau la îngrijorări şi neliniştiri. Contele arăta foarte inteligent şi capabil, avea o atitudine calmă şi sigură de sine, şi o minte deschisă, dând mereu dovadă de o bunăvoinţă extraordinară aidoma unui om cu inima curată.

Nu poţi să-i schimbi pe oameni, dacă nu eşti credibil în faţa lor

Contele de Monte Cristo s-a priceput că nimeni altul să evite cu îndemânare toate primejdiile ce l-ar fi putut paşte. S-a priceput ca în fiecare moment să apară într-o lumină favorabilă faţă de toţi duşmanii lui. Dacă n-ar fi avut suficientă prezenţă de spirit, un pronunţat simţ al creativităţii şi o putere de convingere foarte mare, n-ar fi ştiut cum să acţioneze pentru a-şi atinge ţelurile.

Dar un vrăjitor se gândeşte întotdeauna la toate. Învăluit de mantia unui om mărinimos şi prietenos, impresionând prin jocurile de cuvinte, găsind mereu alte modalităţi de a le ţine mintea ocupată duşmanii săi, aceştia nu au întrevăzut adevărul din spatele aparenţelor.

Indiferent care e scopul pe care îl urmăreşti, nu poţi să-l atingi fără ajutorul oamenilor, chiar şi a duşmanilor tăi. Însă pentru că oamenii să te susţină în demersurile pe care le întreprinzi, trebuie să devii credibil în ochii lor. Dacă nu te apropii de ei, dacă nu-i cultivi cu simpatie, dacă nu le arăţi respect, ei nu te vor răsplăti niciodată prin încredere, şi ca urmare nu vei putea obţine adevăratul succes. Atunci când oamenii cred în tine, îşi eliberează potenţialul şi sunt mai motivaţi să te urmeze.

Dar, la fel ca un vrăjitor, trebuie să-ţi joci bine rolul, căci oamenii simt instinctiv dacă cineva e de încredere sau nu. Trebuie să le câştigi inima, crezând în ei, pentru a-i face să lucreze cu adevărat pentru tine. Dacă nu creezi o realitate conform aşteptărilor lor, nu vei fi niciodată acceptat la conducerea lor.

Concluzie: Lipsa de credibilitate duce în cele din urmă la izolarea ta ca lider şi astfel planurile tale nu vor avea nicio finalizare. Pentru a fi susţinut în toate demersurile tale, strategia, metoda şi căile de realizare nu trebuie să fie fanteziste, ci realizabile şi fără cusur. Căci este suficientă o umbră de îndoială şi vei pierde toţi susţinătorii.

Care este amănuntul pe care trebuie să-l schimbi la tine ca să-ţi ridici nivelul de influenţă? Ce relevanţă are această schimbare pentru tine şi pentru ceilalţi din jurul tău? Ce scoate în evidenţă noul tău stil de leadership? Reflectă el o realitate care îţi armonizează şi protejează personalitatea, sau care o inhibă şi îi diminuează valoarea?

 

Note: Alexandre Dumas - Contele de Monte Cristo, Editura Tineretului, 1957.